Si cand simti ca nu mai poti...

Si cand simti ca nu mai poti de dor...
De dorul ei...
Ce faci?
Sa inchizi ochii si sa lasi visul sa se dezlantuie, easte o solutie?
Sa zbori in calea ei pe aripi de vis?
Sau sa traiesti realitatea?
Ea este departe acum...
Departe si singura.
Si-si umple greu timpul incet, scriind...
Citind...
Departe si singura.
Poate un film?
Poate suspina?
Sau poate...
Poate ca pleoapele cad greu pe ochii cei iubiti, iar capul cauta sprijin perna moale...
Si simti inima ei batand in pieptul tau, usor accelerat.
Din ce in ce mai tare.
Manutele se-aduna-n pumni micuti, pe pieptul tresaltand...
Se ghemuieste.
Alunga un gand ce iar revine.
Mai insistent...
Si il alunga iar, dar nu.
Si il transforma-n vis.
Nu doarme.
Dar nici in lumea asta nu-i prezenta...
Zboara si ea!
O pasare cu aripi de vis...
De visul ei.
De visul tau...
De doua vise ce se impreuna undeva in absolut.
De doua vise stapanite de iubire.
La fel de imposibila, asa cum era...
Dar nu in vis!
Nu in acesta!
Un vis impartit la doi.
Un vis ce-i tine-n brate.
Ea in bratele tale, iar tu in ale ei.
Si strans lipiti, un singur trup perfect rotund,
Plutiti incet pe cer de noapte.
Este un vis?
Un vis sau luna?
Un vis...
Dar unul mai aparte.
Un vis real ce ti-o aduce-ncet, atat de-aproape!
Si ochi mari privesc acum.
Si-s nesatui...
Privesc acum acelasi lucru.
Ai ei.
Ai tai.
Privesc spre ea, spre luna!
Acesta este raspunsul!
Acesta este!
Daca putem privi deodata acelasi lucru,
Ce poate insemna?!
Ce altceva poate sa fie?
Eu stiu!
Si sti si tu:
Inseamna IMPREUNA!
SUNTEM IMPREUNA!

Si sunt atat de fericit, caci sunt cu tine,
Iubita mea!
.........................................................
Did it take long to find me? I asked the faithful light.
Cat Stevens › Moonshadow